Spiritele pe care le numim ingeri, arhangheli, serafimi, nu formeaza o categorie speciala de natura diferita de celelalte spirite, ci pur si simplu sunt spirite pure - cele care se afla pe treapta cea mai inalta a scarii si reunesc toate perfectiunile.
Cuvantul "inger" evoca la modul general ideea perfectiunii morale; in acelasi timp se aplica adesea tuturor fiintelor bune si rele care exista in afara omenirii. Se spune: inger bun si rau; inger al luminii si inger al tenebrelor; in acest caz, este sinonim cu spirit sau geniu. In cazul de fata se considera sensul bun al termenului.
Ingerii au parcurs toate gradele pana la perfectiune, dar, dupa cum s-a mai spus, unii si-au acceptat fara murmur misiune si au ajuns mai repede, altora le-a luat mai mult sau mai putin timp pentru a atinge perfectiunea.
Daca opinia care admite existenta entitatilor create perfect si superioare este eronata, cum se face ca se intalneste in traditia majoritatii popoarelor? Si aici exista o explicatie: lumea noastra nu exista dintotdeauna si cu mult timp inainte ca ea sa fi existat, spiritele atinsesera gradul suprem al evolutiei; de aceea oamenii au putut crede ca ele fusesera astfel din vesnicie.
In privinta demonilor... daca ar fi existat demoni, ei ar fi fost opera lui Dumnezeu si oare Dumnezeu ar mai fi fost drept si bun daca ar fi creat fapturi inchinate pentru eternitate raului si nenorocirilor? Daca exista demoni, atunci apartin lumii noastre inferioare si altora asemanatoare ei; sunt acei oameni ipocriti care fac dintr-un Dumnezeu drept, un Dumnezeu rau si razbunator, si cred ca-i sunt agreabili prin ticalosiile ce le comit in numele sau.
Cuvantul "inger" evoca la modul general ideea perfectiunii morale; in acelasi timp se aplica adesea tuturor fiintelor bune si rele care exista in afara omenirii. Se spune: inger bun si rau; inger al luminii si inger al tenebrelor; in acest caz, este sinonim cu spirit sau geniu. In cazul de fata se considera sensul bun al termenului.
Ingerii au parcurs toate gradele pana la perfectiune, dar, dupa cum s-a mai spus, unii si-au acceptat fara murmur misiune si au ajuns mai repede, altora le-a luat mai mult sau mai putin timp pentru a atinge perfectiunea.
Daca opinia care admite existenta entitatilor create perfect si superioare este eronata, cum se face ca se intalneste in traditia majoritatii popoarelor? Si aici exista o explicatie: lumea noastra nu exista dintotdeauna si cu mult timp inainte ca ea sa fi existat, spiritele atinsesera gradul suprem al evolutiei; de aceea oamenii au putut crede ca ele fusesera astfel din vesnicie.
In privinta demonilor... daca ar fi existat demoni, ei ar fi fost opera lui Dumnezeu si oare Dumnezeu ar mai fi fost drept si bun daca ar fi creat fapturi inchinate pentru eternitate raului si nenorocirilor? Daca exista demoni, atunci apartin lumii noastre inferioare si altora asemanatoare ei; sunt acei oameni ipocriti care fac dintr-un Dumnezeu drept, un Dumnezeu rau si razbunator, si cred ca-i sunt agreabili prin ticalosiile ce le comit in numele sau.
(prelucrare dupa Allan Kardec - Cartea spiritelor)
2 comentarii:
Oh, povestea cu ingerii si demonii - am sa le spun tot asa - e clara deja, nu? Cel mai iubit si mai frumos inger, Lucifer/Luceafarul, a uneltit sa preia tronul ceresc si pentru asta, dupa razboi, el impreuna cu legiunile lui de ingeri au fost exilati pe pamant. Dar nu cred ca Dumnezeu, daca exista si daca este creatorul a TOT, ar fi inclinat balanta atat de evident inspre partea luminii, fara a ne lasa liberul arbitru. Iar liberul arbitru nu poate exista fara variante de alegere, nu? De aici si necesitatea 'razboiului ceresc' si necesitatea exilarii lui Lucifer. Dar astea sunt doar opinii personale. Daca imi permiti sa vorbesc deschis, in povestea asta cred ca Dumnezeu i-a inscenat lui Lucifer toata treaba tocmai ca sa poata exista liberul arbitru.
http://sephitoras.ablog.ro/
Trimiteți un comentariu