duminică, 26 aprilie 2009

Relatiile de dincolo de moarte


Diferite ordine ale spiritelor stabilesc intre ele o ierarhie de putere. Exista intre ele subordonare si autoritate. Spiritele au unele fata de altele o autoritate relativa conforma superioritatii lor, pe care o exercita printr-un ascendent moral irezistibil. Deci, spiritele inferioare nu se pot sustrage autoritatii spiritelor care le sunt superioare.

Autoritatea si consideratia de care s-a bucurat un om pe pamant nu ii confera o suprematie in lumea spiritelor. Cei umili se vor ridica si cei mari se vor umili - ceea ce scrie si in psalmi. Spiritele sunt de diferite ordine in functie de meritul lor. Cel mai mare de pe pamant poate sa se situeze la ultimul nivel printre spirite, in timp ce servitorul sau va fi primul. Oare n-a spus Iisus: ''Oricine se coboara se va inalta si oricine se ridica se va cobori"? Cel ce a fost mare pe pamant si se gaseste printre spiritele inferioare incearca o umilire, adesea foarte mare, mai ales daca era orgolios si invidios.

Spiritele de diferite ordine nu stau laolalta dar se frecventeaza, se disting unele de altele. Se evita sau se impaca, dupa analogia sau antipatia sentimentelor lor, asa cum este printre oameni. Este o intreaga lume fata de care a noastra este o reflectare intunecata. Spiritele de acelasi rang se reunesc printr-un fel de afinitate si formeaza grupuri sau familii de spirite unite prin simpatie si tel comun: cele bune prin dorinta de a face bine, cele rele prin nesatul de a face rau si dorinta de a se regasi printre fiinte asemanatoare lor.

La fel ca intr-un mare oras unde oamenii de toate rangurile si de toate conditiile sociale se frecventeaza si se intalnesc fara a sta laolalta unde societatile se formeaza prin analogia gusturilor, unde viciul si virtutea stau alaturi fara a comunica.

Spiritele bune merg peste tot, si trebuie sa fie asa pentru a-si putea exercita influenta asupra celor rele. Zonele locuite de cele bune sunt interzise spiritelor imperfecte pentru ca acestea sa nu poata aduce aici tulburarea data de pasiunile nefaste. Spiritele bune isi dau silinta de a combate inclinatiile rele ale celorlalte, pentru a le ajuta sa se ridice - este o misiune.

Spiritelor rele le place sa ne impinga spre rau din invidia de a nu fi meritat sa se numere printre spiritele bune. Cata vreme continua sa fie spirite neexperimentate, dorinta lor este sa impiedice pe oricine sa ajunga la binele suprem; vor sa-i faca si pe altii sa incerce ceea ce incearca ele insele. Nu vedem acelasi lucru si printre noi?

Spiritele se vad si se inteleg; cuvantul este material, este o reflectare a spiritului. Fluidul universal stabileste intre ele o comunicare constanta; este vehiculul transmisiei gandului, asa cum pentru noi aerul este vehiculul sunetului; un fel de telegraf universal ce leaga toate lumile si permite spiritelor sa corespondeze dintr-o lume in alta.

Spiritele nu pot sa-si tainuiasca reciproc gandurile, nu se pot ascunde unele de altele. Pentru ele totul este la vedere, mai ales atunci cand sunt perfecte. Ele pot asa se indeparteze dar se frecventeaza intotdeauna. Nu este totusi deloc o regula absoluta, caci anumite spirite pot foarte bine sa devina invizibile pentru alte spirite, daca ele considera ca este util sa o faca.

Spiritele se pot distinge de alte entitati spirituale ce le inconjoara chiar daca nu mai au corp. Ele isi constata individualitatea prin perispiritul care le face existente distincte fata de altele, asa cum face corpul printre oameni.

Spiritele se cunosc daca au coabitat pe pamant. Fiul isi recunoaste tatal, prietenul pe prieten...si tot asa din generatie in generatie. Spiritele se recunosc astfel: vedem viata noastra trecuta si citim in ea ca intr-o carte, vazand trecutul prietenilor nostri si al inamicilor nostri vedem intreaga lor trecere de la viata la moarte.

Spiritul, parasind ramasitele pamantesti, nu se intalneste chiar imediat cu parintii si prietenii care i-au precedat in lumea spiritelor deoarece ii trebuie ceva timp pentru a se regasi si a scutura valul material. Spiritul celui drept este intampinat la intoarcerea in lumea spiritelor, ca un frate mult iubit asteptat; spiritul rau este intampinat ca o fiinta pe care o dispretuiesti. Spiritele rele sunt satisfacute sa vada fiinte asemanatoare lor si lipsite, ca si ele, de fericirea infinita, asa cum ar fi pe pamant un escroc printre cei de-o seama cu el.

Parintii si prietenii nostri vin cateodata sa ne reintalneasca atunci cand parasim pamantul; vin in intampinarea sufletului pe care-l iubesc, il felicita ca la reintoarcerea dintr-o calatorie daca a scapat de pericolele drumului si il ajuta sa se elibereze de legaturile corporale. Este o favoare pentru spiritele bune atunci cand cei pe care i-au iubit vin sa le intalneasca, in timp ce acela care este patat ramane in izolare sau nu este inconjurat de spirite asemanatoare lui, este o adevarata pedeapsa.

Parintii si prietenii nu sunt intotdeauna reuniti dupa moarte, depinde de elevatia lor si de drumul urmat pentru progresul propriu. Daca unul dintre ei este mai avansat si inainteaza mai repede decat altul, nu vor putea ramane impreuna; se vor putea vedea cateodata, dar nu vor fi intotdeauna impreuna decat daca vor putea merge impreuna, sau cand vor fi atins acelasi nivel al perfectiunii. Si apoi, privatiunea de a-si vedea parintii si prietenii este cateodata o pedeapsa.

(prelucrare dupa Allan Kardec - Cartea spiritelor)

1 comentarii:

O mama indurerata spunea...

Cata speranta poate capata mai ales o mama
care si-a pierdut unicul fiu si careia nu i-a cazut in mana Cartea spiritelor,citind aceasta publicatie postata cu multa generozitate.

 
PARANORMAL - © 2007 Template feito por Templates para Você