duminică, 6 februarie 2011

Noi si ghizii nostri






In contextul apelului la a manifesta recunostinta cat mai mult posibil si in contextul aspectelor astrologice care ne bat la usa, ma tot gandesc de ieri cat de important este sa ne manifestam recunostinta fata de ghizii care ne sustin din planurile subtile.  


In aceasta luna, nodul nord al lunii (capul dragonului) se muta din Capricorn, in Sagetator. Sagetatorul ne indruma spre expansiune, spre a depasi granitele, spre a merge mai departe si mai departe, atat in plan fizic, cat si in plan subtil si mai ales in planul cunoasterii spirituale. Cu picioarele bine asezate pe pamant si cu arcul intins spre cer, el sparge tipare si orice limitari si mi se pare extraordinar ca asta se intampla pe fondul intrarii, in 9 martie, in cel de-al noualea ciclu mayas, ciclul care va genera constiinta unimii. 


Neptun va intra si el curand in semnul Pestilor si va sta acolo 14 ani. Aici, Neptun este acasa la el, iar semnul Pestilor este semnul credintei si iubirii si al contactului direct cu lumea de dincolo de voal. Consider ca este important sa incepem sa exersam contactul cu fiintele din lumea subtila, sa invitam fiintele de Lumina sa participe activ in vietile noastre si sa fim CONSTIENTI de ce se intampla in jurul nostru. Vrem sau nu sa credem, nu suntem singuri nicio clipa si e bine sa alegem noi, decat sa fim luati prin surprindere. 


Inainte sa incep sa scriu aceste randuri am vazut un filmulet despre triburile izolate inca din padurile amazoniene si am simtit cat de important este pentru acele fiinte sa fie contactate bland, sa nu le fie invadat spatiul care le confera confortul si siguranta, asa cum inteleg ei asta. Si am simtit foarte tare ca este aceeasi situatie intre lumea civilizata si civilizatiile superioare. Inca suntem priviti de mii de ochi, suntem protejati si lasati sa ne adaptam incet, la ideea ca nu suntem singuri, ca exista fiinte care nu vor sa ne tulbure confortul (din acceptiunea noastra), dar vor sa ne ofere deschidere spre mai mult, spre alt nivel, spre altceva, ce nici macar nu poate fi imaginat din perspectiva tridimensionala. Cu certitudine vor cadea multe cortine de peste ochii care au fost obisnuiti sa vada doar pana la un anumit nivel. Nu exista niciun dubiu in acest sens. Este mersul firesc al lucrurilor. Pe masura ce am strabatut ciclurile de evolutie a constiintei, deschiderea pe care a adus-o un ciclu nou a fost uriasa. Daca ne gandim ce inseamna trecerea de la ciclul celular, la cel mamifer intelegem ca este o schimbare uriasa, chiar daca a durat foarte multe milioane de ani. Pe masura ce s-a trecut de la un ciclu la altul, s-a scurtat si perioada de manifestare de douazeci de ori, asa ca de la primul ciclu care dureaza 16 bilioane de ani, al doilea dureaza 820 de milioane de ani si este vorba de primele animale. Al treilea ciclu dureaza 41 de milioane de ani si se formeaza primele familii. Urmatorul dureaza 2,2 milioane de ani si apar primele triburi. Urmatorul ciclu dureaza 102.000 de ani si apare limba. Urmatorul ciclu dureaza 5125 de ani si apare scrisul. Urmatorul ciclu dureaza 256 de ani si se produce industrializarea si este vorba despre ciclul planetar. Si iata-ne in ciclul in care ne aflam de 12 ani -  ciclul galactic. In cateva zile intram in ultimul ciclu, cel universal, care va dura doar 260 de zile. Urmarind in felul asta, evolutia ciclica, putem sa ne dam seama ca e vorba de un salt urias in constiinta, ca aceste 260 de zile aduc o deschidere de neimaginat. Dar m-a luat valul, vorbind despre ciclurile marelui calendar mayas si m-am departat de ceea ce voiam sa va propun. Insa probabil este necesar sa se revina cat mai des cu aceste informatii, pentru a intelege importanta vremurilor pe care le traim si deschiderea in constiinta, pe care ne-o aduce acest al noualea ciclu, ciclul universal. Nu vom putea merge inainte pe calea evolutiei, daca nu integram acest concept de interconectare. Asa ca haideti sa lucram cu el. Eu imi propun sa revin periodic cu exercitii, pentru a ne familiariza cu prezenta fiintelor din planurile subtile, pentru a le primi si integra in vietile noastre, ca pe ceva foarte obisnuit. Vremurile care vin ne vor aduce situatii la care nu vom gasi rezolvare, urmand caile rationale, asa ca e bine sa ne familiarizam cu comunicarea cu fiintele pe care nu le-am vazut inca (unii) dar STIM ca ele exista. Cei care nu cred, pot sa exerseze din simpla curiozitate, iar daca rezistenta lor este prea mare, imi cer iertare daca le provoc disconfort, cu informatii care nu rezoneaza cu credintele lor.


Asa ca hadeti sa exersam. Va propun sa inchideti ochii, sa respirati de cateva ori profund, constienti fiind de respiratie si sa va propuneti sa invitati ghizii, in spatiul pe care puteti sa-l simtiti la nivel de senzatii fizice si la nivel emotional. Pentru a fi mai liberi de ganduri, imaginati-va ca dirijati gandurile care nu va lasa sa va detasati, intr-o cutie mare, pe care o inchideti cu un capac greu. Lasati un timp gandurile sa vina si sa plece, pe cele care persista trimiteti-le in acea cutie mare si inchideti cutia, atunci cand simtiti liniste si pace. Cereti-le ghizilor vostri (sau ingerasilor pazitori - cum simtiti ca va este mai confortabil) sa va dea un semn clar - iar daca nu reusiti sa cititi raspunsul lor, indicati-le o parte specifica a corpului. Sputeti ghidului (ingerului): te invit in spatiul meu si te rog sa-mi confirmi prezenta ta printr-o senzatie sau un sentiment clar. Te rog sa-mi confirmi prezenta printr-o atingere (pe oraz, pe brat, pe dosul mainii sau in palma). Dati-va voie sa simtiti si nu lasati mintea sa va incurce. Daca revin gaduri, trimiteti-le in cutie. Si, atunci cand v-ati localizat ghidul si simtiti fizic sau (si) emotional prezenta lui, lasati-l sa va invaluie cu iubire lui si manifestati cat de multa recunostinta puteti. Spuneti-i in gand - sau cum doriti - multumesc ca ai acceptat sa ai grija de mine, ca esti langa mine in fiecare clipa a vietii mele, ca ma protejezi si ma indrumi, ca ma iubesti si ma accepti asa cum sunt. Te rog sa ma ajuti sa te regasesc cat mai des langa mine. Da-mi un semn, o senzatie prin care sa stiu cand imi atragi atentia spre ceva, cand imi trimiti informatii. O senzatie prin care sa te recunosc de cate ori te voi chema si te voi ruga sa ma ajuti. Iti multumesc!


Dati-va voie apoi sa simtiti bucuria manifestata de ghidul vostru, poate o sa aveti senzatii in par, ca si cand s-ar juca cu parul vostru, poate o sa aveti senzatia ca vi se zbat pleoapele, ca si cum s-ar juca cu genele voastre, poate ca o sa simtiti valuri de caldura sau furnicaturi. Poate ca o sa simtiti presiune sau senzatia de urechi infundate, ca si cum ati urca la mare altitudine. Scaldati-va in senzatii si bucurati-va. STITI ca sunteti ocrotiti in permanenta si manifestati, repet, cat de multa recunostinta puteti, pentru aceasta fiinta care a ales sa va fie alaturi toata viata, cu iubire si devotament si absolut neconditionat. Alegeti, daca simtiti, un fond muzical bland si adecvat.


Cu drag! Dana Erdei, Oradea, 5 februarie 2011